Popor roman

Copaci uscati vestejiti
cu crengile rupte de trup
De trunchi
Radacinile au iesit
De mult din pamantul protector

Iar frunzele
Cad intr-una
Se usuca si ele de atita lipsa
de Radacini

In padurea asta uscata
animalele au disparut de mult
Nu mai sunt nici furnici!
Au ramas niste cosasi tristi si sparti
Pocniti de atita tristete!

Poporul este la coada
de paine uscata si vestejita
La coada asta
Se da putina viata
si multe oase!

Oase sfintite care apara
Poporul de rele!

Iar deasupra troneaza
Soarele
care este prea stralucitor
sa-l mai iubim!

Popor iubitor de paine
pusa in sacose de plastic
Sau mai bine
Tinuta in mana
deasupra capului
plin de cenusa padurii
uscate si arse

Atata plictiseala
si ura in padurea asta
ca nu mai incape nici
umbra noastra