joi, 9 decembrie 2010

GARA SECULARA

Pe malul abrupt de ciment al Argesului se afla o cladire in paraginire.Cata marginire in treaba celor ce trebaluiesc fara rost pe sinele de cale dreapta si ruginita.Nu mai circula nimeni pe calea ferata!E ferecata si uitata.E gara seculara ce sta sa dispara.Si cei ce odata se duceau la gara au plecat.Au uitat de tren.Trenul nu mai exista pentru nimeni.Se termina brusc calea ferata.
Orasul avea doua gari.
Gara mare si gara mica.Odata aici nu intorcea trenul ci mergea mai departe.In munti la cumpana.
La cumpana apelor Fagarasului.Acolo mergea trenutul fara cai.Si la gara asta mare era si un depou.Unic in felul lui.Aici dormeau locomotivele peste noapte.Era un pod rulant,circular pe care impegatul il rotea cu o manivela ca sa se urce locomotiva pe el.Cata frumusete era in aburul locomotivei.Si cata bucurie aveam cand plecam si aveam capul afara pe geam si imi intra funingine in ochi!
Mami,tipam eu din plamanii mei de domn Goe,mi-a intrat fum in ochi.
Mi-a intrat si acolo a ramas!fumul in ochi e acolo pina la terminare!
La gara mergeam si ma jucam cu copiii sefului de gara.
Era singurul sef pe care il cunosteam.Acum cunosc foarte multi.Inclusiv eu sunt sef.Asa  striga toti pe strada care trece pe langa gara uitata.Pe o strada dezgropata,necurata.
Gara mea este atat de frumoasa ca doare.Pe multi ii doare in cotul lor de riu fara albie,fara amonte si fara aval.
Gara mea se vede de pe deal.Este dealul copilariei mele,ale copiilor din Marina,cartier marginas al orasului.Orasul asta este mai marginas decat cartierul Marina.Orasul asta si-a uitat gara care se vede de pe deal.Ma uit la gara mea si nu-mi vine sa cred ca cineva a spus ca trebuie inchisa calea ferata de prea pustie ce este.Pai eu spun sa inchidem si dealul de prea gol ce este de copaci,de vite,de oi,de fluturi,de flori de deal!
Sa inchidem si albia raului ce da trist numele orasului meu.Riu caruie ii lipseste albia.Ii lipseste amontele,avalul.Sa inchidem si orasul.Duce lipsa de voievozi.Nu mai e oras de curteNu mai avem nevoie de voievozi.Ei trebuie facuti sfinti.Toti.Ei nu au fost oameni ca noi.Nu au preacurvit.Ei numai au domnit peste saracimea curtii.Ei au pedepsit cu sfintenie,au asuprit pe cei napastuiti,ca  la urma sa fie fete de inchinaciune.
Ce mai ramane?O gara fara sine si fara de tren.O trecere de cale ferata cu bariera fara de cale!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu